Cărți pentru copii scrise de olandezi

Posted on

Ce povești mai zic olandezii?

Poveștile fraților Grimm ilustrate de Anton Pieck

Fiind un popor germanic, poveștile pentru copii ale olandezilor sunt aceleași cu cele ale fraților de sânge, nemții. Mai apare câte una, pe ici pe colo, cu specific olandez, dar este de obicei o adaptare a uneia dintre binecunoscutele povești ale fraților Grimm.

În imaginile din aceast articol aveți ilustrații din tomul de un kilogram și ceva, gros de cinci centimetri, cu poveștile fraților Grimm ilustrate de Anton Pieck, cel mai cunoscut ilustrator olandez. Am primit-o cadou și tare m-am mai bucurat.

Ilustratie Anton Pieck
Ilustrație de Anton Pieck – Oglindă-oglinjoară

Dacă numele Anton Pieck nu vă spune nimic, sunt sigur că imaginile vă sunt cunoscute. El este cel căruia i se datorează desing-ul parcului Efteling (după care s-a inspirat Disney și nu invers, cum scrie în Wikipedia la traducerea în limba română a articolului). Am de gând să scriu un articol separat despre Efteling (update: l-am scris, e aici: Pădurea Poveștilor din Efteling). Este poate locul meu preferat de vizitat în Olanda, fiindcă, odată ce intri, ești în lumea poveștilor: căsuțe-ciuperci în care locuiesc pitici (și poți să te uiți pe geam să vezi cum este mobilată ciuperca, hihi), copaci uriasi de după care se ițesc elfi și zâne, căsuțe de turtă dulce, fachiri zburând pe covoare persane, și câte și mai câte minunății.

Olandezii spun despre ei înșiși – și se mândresc foarte mult cu această calitate – că sunt realiști, cu picioarele pe pământ (cuvântul olandez folosit este nuchter). Poate de aceea, mi-am zis eu, marea majoritate a literaturii olandeze, inclusiv cea pentru copii, nu prea se petrece în domeniul fantasticului. Harry Potter a avut succes aici, în Olanda, dar nu a fost o nebunie atât de mare precum în Anglia sau Statele Unite. Și nu din motive religioase, să fim înțeleși, fiindcă olandezii sunt foarte toleranți în ceea ce privește religia.

Anton Pieck - Vrajitoarea
Ilustrația lui Anton Pieck pentru vrăjitoarea din Frumoasa Adormită

Am început să citesc cărți pentru copii scrise de olandezi după ce am descoperit că, pe lângă cele foarte realiste și cele educaționale, care reprezintă majoritatea, se găsesc totuși și câteva mai pe gustul meu, adicătelea mai fantastice. Nu mă înțelegeți greșit, dragi pufoși, înțeleg utilitatea cărților educaționale, iar ideea de a îmbina educația cu plăcerea mi se pare extraordinar de interesantă, însa am o slăbiciune pentru lumile fantastice.

Am căutat bine pe internet, dar am găsit abia una sau două cărți scrise de autori olandezi traduse în limba română. Literatură grea, pe gustul românilor, Harry Mulisch spre exemplu. Nu, nu sunt ironic. Cât despre cărți pentru copii, privite încă în România ca nefiind destul de importante, nici vorbă. Înțeleg, este vorba despre supraviețuirea editurilor în primul rând și este logic ca pentru traducere să se aleagă cărțile care sunt pe val (promovate de către marile edituri din Anglia și America, să precizez – dar asta este o altă discuție).

Dacă ați văzut lista mea de 100 de cărți pentru copii ați remarcat probabil câteva titluri scrise de autori olandezi. Autorii olandezi care scriu cărți pentru copii pe gustul meu sunt puțini, îi număr pe degetele de la o mână. Foarte repede: Tonke Dragt, Annie M.G. Schmidt, Marten Toonder (deși benzile lui desenate sunt mai mult pentru adulți decât pentru copii), Jean Dulieu, creatorul Piticului Paulus și Paul van Loon din generația mai nouă. Și cam atât. Mai am încă vreo doi autori de citit, dar rămân pentru când am să am mai mult timp liber.

Anton Pieck - dragon
Anton Pieck – dragon

Vorbeam mai săptămânile trecute cu o prietenă din România care își exprima curiozitatea asupra literaturii olandeze pentru copii. Am promis că am să-i traduc câteva capitole și m-am trezit că, pe lângă cartea mea, Planeta de Jad, mai am încă un proiect – asta dacă vă întrebați în ce bârlog am dispărut în ultima vreme.

Proiectul cu traducerea a prins viață singur, admit. Nu am avut de gând să traduc cartea integral, însă m-a prins și nu m-a mai lăsat, haha. Mă întreb cum anume vor fi percepute poveștile olandezilor de către români, fiindcă reflectă foarte bine mentalitatea și cultura lor, atât de diferite de ale noastre. Cum spuneam, olandezii, cei care se străduiesc întotdeauna să fie cu picioarele pe pământ, chiar și când scriu povestiri fantastice tot pun o mare doză de realism în ele.

Sper că sunteți cu toții bine sănătoși și că vă bucurați de venirea primăverii. Nu vă întreb cum stați cu kilogramele după Paști, dar nu uitați că puteți oricând să le dați jos dacă alergați.

Traducerea cărții de care vă spuneam, scrisă pentru copii de vârste 9-12 ani, este încă în lucru, dar dacă sunteți curioși nu ezitați să îmi scrieți un email și vă trimit primele trei capitole.

8 Comments

  1. Parcul Efteling din Kaatsheuvel, Olanda – Români din Olanda says:

    […] și celei mai importante atracții a parcului a fost Anton Pieck, despre care am scris într-o postare anterioară. Fiind pe la anul 1950, cele mai importante povești la acel moment erau bineînțeles Grimm, […]

  2. K.J. Mecklenfeld says:

    Mulțumesc pentru vizită și comentariu, Lavinia. Căldură mare și la voi, bănuiesc?
    Nu, nu am scris pentru că nu prea citesc cărți pentru adulți. Acum am o perioadă în care citesc Cărtărescu dar este o excepție.
    Îmi place cartea de care spui dar alta este preferata mea din cele scrise de Tonke – mă întreb pe care ai prefera-o tu…

  3. roșu vertical says:

    Am si uitat ca am comentat la postul asta 🙂

    Voiam doar sa spun ca zilele trecute, absolut intimplator, am auzit ca una din cartile lui Tonke Dragt, The Letter for the King, a fost votata „cea mai buna carte olandeza pt copii din ultimii nu mai stiu citi zeci de ani”.
    Oare despre scriitori olandezi pt adulti ai scris undeva?

    1. K.J. Mecklenfeld says:

      Mulțumesc pentru vizită și comentariu, Lavinia. Căldură mare și la voi, bănuiesc?
      Nu, nu am scris pentru că nu prea citesc cărți pentru adulți. Acum am o perioadă în care citesc Cărtărescu dar este o excepție.
      Îmi place cartea de care spui dar alta este preferata mea din cele scrise de Tonke – mă întreb pe care ai prefera-o tu…

  4. roșu vertical says:

    Cees Nooteboom e singurul autor olandez contemporan de care am auzit, parca e tradus in romana, dar pe care nu l-am citit.

    Cit despre Efteling, ce mi-ar placea sa-l vizitez! Aici in Barcelona este un fel de cofetarie, un loc atit de frumos decorat de parca e desprins din povesti, dar e mereu plin, copiii isi serbeaza zile de nastere acolo, si tot felul de aniversari. Abia astept sa mergem din nou!

    Iar cartea aia pe care o traduci, sper ca o iei in serios, si o propui vreunei edituri spre publicare!

    1. K.J. Mecklenfeld says:

      Da, Lavinia, ai dreptate, mai este si Cees Nooteboom, si el tot cu literatura „grea” 🙂

      Nu am vizitat Barcelona dar este pe lista pentru candva in viitor, mai mult din cauza ca vreau sa vad La Sagrada Familia de aproape.

      Efteling este maricel, ceva gen Disneyland dar mult mai frumos. Am sa scotocesc fotografiile de acum cativa ani sa vedem poate reusesc sa vi-l arat mai bine. E grozav! Musai de pust pe lista daca vizitati Olanda.

      Multumesc pentru comentariu si de sugestie apropos de carte. Pana una alta ma distrez copios traducand-o. Am citit-o acum multi ani si am vazut si filmul dar a trecut ceva timp de atunci. Parca o citesc de noua, cumva, mai ales ca dau atentie felului in care autoarea a dezvoltat actiunea. Stiu eu daca editurile vor fi interesate de literatura olandeza pentru copii?

  5. catecevadesprecc says:

    Ce nostim trebuie sa fie sa locuiesti intr-o ciperca, toate scaunele au evident un singur picior si tu trebuie sa fii tare bun la a-ti tine echilibrul si lucrul cel mai clar este ca nu vei fi niciodata plouat 🙂 M-ai facut curios cu felul olandezilor de a spune povesti si cum eu nu stiu o boaba de olandeza te rog spune-mi o poveste sau da-mi sa citesc cateva capitole dintr-una 🙂 Multumesc!

    1. K.J. Mecklenfeld says:

      Daaa, asa e! De unde stii? Ai locuit pentru o vreme intr-o ciuperca?
      Am pe undeva salvate niste fotografii facute la ultima vizita la Efteling – nu promit dar incerc sa scriu curand postarea cu piticii.
      Ma bucur ca esti curios. Iti trimit maine-poimaine un email cu primele capitole. Multumesc frumos pentru comentariu, Daniel, si o seara faina! Si eu sunt curios ce parere vei avea despre poveste 🙂

Leave a comment

Your email address will not be published.