Charlie și Marele Ascensor de Sticlă

Ați auzit de expresia „cu nasul în carte”? Bineînțeles că ați auzit-o, mai ales în copilărie, sunt sigur.

„Iar stai cu nasul în carte” și „toată ziua ești cu nasul în carte” sunt două propoziții pe care le-am auzit mult prea des pe vremea când copilăream, aici pe Pământ.

Astăzi este o zi cu soare și vânt, numai bună să îți aerisești blana (dacă ești de pluș, bineînțeles).

Hendrik de Mol, cârtița de pluș de la care deja am primit critica „citești de un secol cartea asta” (Charlie și Marele Ascensor de Sticlă, cartonată, minunat tipărită și ilustrată) – labele în șolduri și umbră aruncată amenințător pe masă, vezi foto – s-a hotărât să salveze onoarea Biroului de Pluș și să termine de citit cartea mai sus menționată.

– Dar o recitesc pentru a nu știu câta oară! am protestat vehement. Am voie să petrec câtă vreme vreau eu cu ea.

– Da, dar pe Goodreads (toate plușurile mari amatoare de cărți și citit urmăresc Goodreads cu religiozitate) spune că o citești de mai mult de jumătate de an. Pari neserios.

– Nu sunt neserios, m-am supărat eu. Îmi place să petrec mult timp cu o carte, mai ales dacă este una dintre favoritele mele.

– Uite cum facem, zise cârtița hotărâtă, citesc eu în continuare. Ascultă bine! zise Hendrik și cu nasul vârât în carte porni să citească de la pagina 78 (fapt consemnat de Goodreads), de unde rămăsesem.

Marele avantaj când citești ceva „cu nasul în carte” este că te pierzi în lumea creată de autor. Hendrik nu face excepție de la regulă iar cu o carte de Roald Dahl, scrisă bine și plină de fantezie, este și mai ușor.

Tiptil, tiptil, am plecat către biroul meu, să îmi văd de scris.

Hendrik citește și acum, absorbit de acțiune, nebăgând de seamă lipsa mea.

Nu ați citit cărțile lui Roald Dahl? E musai, chiar dacă sunteți adulți. Vă veți distra de minune, vă garantez. Sunt faine de citit în limba engleză dar le găsiți și în limba română. Lectură plăcută!