Pentru rememorare: punctele de răscruce P1 și P2 le vom folosi pentru a îmbunătăți simplul nostru plan în 3 acte care, la acest moment, arată astfel:

• Act 1 – început – descriere locație și personaje
• Punct de răscruce 1 (P1)
• Act 2 – conflict – obstacole în ordine crescătoare a intensității
• Punct de răscruce 2 (P2)
• Act 3 – final – climax și epilog

Scopul punctelor de răscruce P1 și P2 este să trimită eroul într-o nouă direcție (și în următorul act).

P1 și P2, situate exact înainte de sfârșitul Actului 1 și respectiv 2, creează acțiune, mișcă povestea din loc, spune Syd Field.

Punctul de răscruce P1

Conform lui Syd Field, punctul de răscruce P1, situat exact la sfârșitul actului 1, este adevăratul început al poveștii.

Exemplu, pe care îl știm cu toții foarte bine: Harry Potter (volumul 1) află că este vrăjitor. Este evenimentul care îi dă viața peste cap și îl trimite într-o direcție complet diferită față de cea pe care ar fi urmat-o fără evenimentul P1.

Punctul de răscruce P2

Punctul de răscruce P2 este cel care, din nou, dă o altă direcție poveștii noastre, catapultând cititorul în Actul 3.

Exemplu: pentru prima carte/primul film cu Harry Potter, punctul de răscruce P2 este realizarea lui Harry că Voldemort dorește piatra filozofală pentru a reveni la viață (și, printre altele, a-l ucide pe Harry). Din acel moment viața lui Harry se schimbă din nou devenind o luptă pentru supraviețuire în bătălia cu Voldemort.

Punctele lui Syd Field mi s-au părut utile pentru structurarea unei cărți, arătând un mod de a crea trecerea de la actul 1 la 2 și de la 2 la 3.

Unde suferă foarte mult teoria celor 3 acte, cum spuneam, este deșertul actului 2 unde, dacă nu ești atent, te poți pierde cu ușurință (odată cu cititorul). Dar nu disperați, este și aici ceva de făcut, pe lângă îmbunătățirea deja menționată – citiți mai departe.

Mijlocul M

Soluția este simplă: împărțirea în două părți egale a actului 2 (2.1 și 2.2) prin adăugarea unui nou punct de sine stătător, M.

Mijlocul, M, pentru a-l defini mai mult decât doar o simplă măsură, este și el un punct de răscruce, dar de data aceasta schimbarea se referă la evoluția (pozitivă sau negativă) ca persoană, a personajului principal.

Exemplu: Harry Potter (volumul 1) devine căutător al echipei de vâjthaț, eveniment plasat exact la mijlocul cărții. De ce este important acest eveniment pentru Harry? Este, după cum știți, prima recunoaștere a talentului său în noua lume, o schimbare/evoluție semnificativă de la statutul său de elev/vrăjitor în devenire.

Astfel, planul nostru de carte în 3 acte arată astfel:

• Act 1 – început – descriere locație și personaje
• Punct de răscruce 1 (P1) – schimbare de direcție, plasată la sfârșitul actului 1
• Act 2.1 – conflict – obstacole în ordine crescătoare a intensității
• Mijloc (M) – punct de răscruce în evoluția eroului
• Act 2.2 – conflict – obstacole în ordine crescătoare a intensității
• Punct de răscruce 2 (P2) – schimbare de direcție, plasată la sfârșitul actului 2
• Act 3 – final – climax (punct culminant) și epilog

Și cu asta am încheiat cu planul de carte în 3 acte. Evident că îl vom regăsi în mai toate povestirile, cărțile și filmele, sub o formă sau alta.

Voi ce spuneți? Recunoașteți în vreo carte celebră acest plan?