Suferința este opțională

Posted on
suferinta este optionala

Suferința este opțională

Noi românii suntem educați să suferim. Așa cum alte nații sunt învățate să se bucure, noi suntem învățați, încă de mici, să suferim, să fim nefericiți.

Astăzi am o veste mari pentru voi, dragii mei români îndurerați: suferința este opțională.

Și repet:

Suferința este opțională.

Poti opta să nu suferi, ci să te bucuri. Poți opta să refuzi să fii nefericit și să fii fericit. No matter what. Adicătelea orice ți s-a întâmplat. Fiindcă, să judecăm la rece, ce rezolvi dacă suferi în loc să te bucuri? Schimbi cu ceva ceea ce deja s-a întâmplat sau se întâmplă încă? Nu. Nu schimbi nimic. Schimbi doar atunci și dacă te decizi să faci o schimbare, dacă mai este posibil. Iar dacă nu mai este posibil și totul s-a terminat deja, atunci nu contează, nu schimbă cu nimic, nu folosește nimănui, dacă tu suferi sau te bucuri.

Și atunci? Atunci bucură-te în loc să suferi, române! Știu că îți este greu, fiindcă este o mentalitate transmisă din strămoși, venită de la cei mai apropiați nouă – părinți, bunici – care credeau că ne fac bine învățându-ne astfel. Se dovedește că această  mentalitate este unul din lucrurile pe care românii pot să îl schimbe, pentru că este păgubos pentru fiecare dintre noi dar și pentru noi ca națiune.

Și încă o veste bună: nu aveți nevoie de nimic special pentru a face această schimbare. Doar să dați atenție felului în care (vă) simțiți și să alegeți conștient atunci cand vă prindeți suferind. Ziceți după mine, oricât de siropos vă sună:

Aleg fericirea. Aleg să fiu fericit în loc să fiu nefericit.

Și nu numai că spuneți, dar și simțiți. Corpul și mintea voastră au amintirea fericirii. Trebuie doar să o readuceți. Restul va veni de la sine.

Aviz: dacă alegi să suferi (să fii nefericit) pentru o perioadă îndelungată de timp, îți va fi greu să arunci mantia întunecată și grea a nefericirii de pe umerii tăi (vezi Dracula, că tot e de-al nostru – ce personaj lugubru, nu-i așa?) și să ieși la lumină (să fii fericit). Fiindcă Suferința, cunoscută și sub numele de Nefericire, este un monstru lacom care nu te lasă atât de ușor din ghearele sale, are nevoie să se hrănească cu ceva. Poate deveni uriaș și atotputernic și te poate lua cu totul în stăpânirea lui, devenind cu timpul Depresie. Dar dacă tu alegi, cât de des poți, să fii fericit, monstrul va muri încet. Tu alegi pe care să îl hrănești și să îl ții lângă tine: frumoasa și diafana Fericire sau monstrul hâd al Nefericirii. Tu alegi. Este opțional.

PS: această postare a fost scrisă inițial drept scrisoare pentru o prietenă în suferință (sunt alături de tine, draga mea A., știi doar, chiar dacă sunt departe); scriind, mi-am dat seama că poate va folosi și altora.

Multă fericire tuturor! Nu uitați, dragilor, vă rog frumos: suferința este opțională.

3 Comments

  1. Anonim says:

    Multumesc frumos ca te gandesti la mine. Asta sigur ma ajuta.

    Si da, noi romanii avem tendinta sa prelungim suferinta, sunt de acord.

    A.

  2. Anonim says:

    Dear KJM,
    daca esti un ursulet este normal sa gandesti asa!
    Mie daca sunt om , imi este mai greu.
    Am sa iau inima ta de plus sa o unesc cu a mea ….poate cine stie, se intampla ceva!

    Voi medita…..

    Multumesc frumos,

    A.

    1. K.J. Mecklenfeld says:

      Dear A, stiu ca ti-e greu, de aceea (ti-)am si scris. Ma gandeam ca poate reusesti sa mai reduci din suferinta. Nu zic ca putem renunta cu totul la ea – suntem oameni si deci formati din sentimente – dar noi romanii suntem invatati ca, in loc sa reducem perioada suferintei, sa o prelungim. Aici zic eu ca se poate face ceva (am vazut si eu pe la alte natii mai putin „nefericite” decat a noastra). Sunt alaturi de tine, cum spuneam. Ti-am pus deoparte, si tie, o inima de plush, precum a mea 🙂

Leave a comment

Your email address will not be published.