Te-ai hotărât să scrii o carte?
E un drum lung, cu siguranță, dacă ai de gând să scrii o carte.
Primesc constant email-uri cu întrebări despre procesul de scriere. La o căutare rapidă pe Internet am găsit, într-adevăr, resurse extrem de puține în limba română, așa că m-am hotărât să împărtășesc aici, pe blog, din experiența mea de până acum.
Ce fel de carte
Întâi e musai să facem distincție între ficțiune (carte recreativă) și non-ficțiune (carte educativă).
Cărțile educative sunt mai ușor de scris fiindcă datele necesare există deja. Rămâne să îți stabilești structura cărții și să pornești procesul de creație. Spun că este mai ușor de scris – depinde bineînțeles de subiectul ales, care poate fi Psihologia grupurilor de gorile din grădinile zoologice sau Lucruri fascinante despre bicarbonatul de sodiu – în sensul că este mai ușor de scris decât o carte de ficțiune pentru care ai de inventat personaje, lumi și întâmplări complet noi. Structura unei cărți de ficțiune este și ea mai complicată decât cea a unei cărți educative, iar aici sunt tomuri peste tomuri și teorii peste teorii despre cum să scrii o carte de ficțiune. Din păcate, toate în limba engleză.
Am de gând să scriu, aici, la mine pe blog, despre teoriile care mi-au plăcut mie și pe care le-am aplicat când am scris (Hendrik de Mol și) Planeta de Aur. Informațiile pe care le voi furniza se vor referi, deci, la scrierea unei cărți de ficțiune.
Adunarea informațiilor
Presupunem că te-ai hotărât să scrii o carte de ficțiune. Ce faci mai apoi?
Întâi începi să îți aduni informațiile.
Poți să alegi să scrii de mână și atunci îți recomand cea mai faimoasă agendă a tuturor timpurilor, folosită de mulți scriitori celebri și disponibilă în mai toate librăriile mari, Moleskine, sau poți folosi computerul și atunci îți recomand Scrivener sau Google Drive, ultimul doar dacă nu ai probleme să îți lași viitoarea operă literară la discreția piraților virtuali (voi discuta cu altă ocazie despre stocarea și securitatea prețioaselor noastre date literare).
Evident că o simplă agendă sau un caiet de liceu sunt suficiente pentru început, dar Moleskine o recomand pentru că este o agendă care te îmbie la scris. Ți-e drag să te uiți la ea, să o ții în mână, să o pui în geantă când pleci, să scrii în ea (este perfectă drept jurnal) și să citești din ea (minunatele tale creații literare, bineînțeles).
Idem pentru Scrivener: un procesor de text obișnuit este suficient într-o primă instanță, dar dacă vrei să te simți răsfățat, precum cu Moleskine, atunci Scrivener face toți banii. Poate fi încercat gratis (Free Trial pe website-ul lor) și vă garantez că, după folosirea lui pentru o vreme, vă veți gândi serios la achiziționare pentru a vă ușura munca și a face procesul de scriere cât mai plăcut cu putință.
Voi discuta altă dată, într-o postare aparte, numai despre Scrivener și multiplele sale avantaje pentru cineva care dorește să scrie o carte de cel puțin 50.000 de cuvinte.
- Notă 1: și dacă ar trebui să scriu o carte educativă tot Scrivener aș folosi – felul în care datele pot fi organizate este nemaipomenit
- Notă 2: în nici într-un caz nu este de neglijat pentru noi, cei ce scriem în limba română, folosirea caracterelor cu diacritice; folosiți-le întotdeauna în documentele digitale, altfel vă așteaptă o muncă titanică după terminarea cărții
Să zicem că v-ați hotărât la Scrivener sau Moleskine. Și apoi?
Cu plan de carte (sau fără el)
Sunt două feluri în care puteți începe să scrieți următoarea voastră operă literară de minim 50.000 de cuvinte:
- cu outline/cu plan
- fără outline/fără plan
Metoda a doua, fără plan, este pentru cei extrem de organizați, sau pentru cei care doresc să scrie ceva complet neconvențional sau inovativ. Din proprie experiență nu o recomand. Am început să scriu trei cărți și m-am oprit fie pe la sfert, fie la jumătate, fiindcă mi-a lipsit ceea ce voi numi de acum plan de carte. În engleză este numit outline, care poate fi tradus drept: structură, plan, schemă sau schelet. Schelet este cel mai apropiat de adevăr, fiindcă vorbim despre organizarea informației ce îți oferă structura pe care vei scrie cartea, dar sună prea sinistru pe gustul meu (haha). Inițial m-am gândit să folosesc structură, însă plan parcă sună mai potrivit – structura există oricum, planul trebuie conceput. Așa că voi folosi plan. (Aveți la sfârșitul articolului link-uri la postări despre felurite planuri de carte pe care le puteți folosi).
Aș vrea să clarific ceva: toate recomandările mele au la bază dorința ca procesul de scriere să fie cât mai confortabil și mai plăcut cu putință pentru a facilita concentrarea asupra procesului de creație. Este bine și să limitați timpul pentru luarea deciziilor. O metodă extrem de simplă și de eficientă este stabilirea unui număr de cuvinte de scris pe zi, sau pe săptămână. Vorbim mai detaliat despre asta în curând.
Voi cum scrieți? Aveți metode sau/și ritualuri de scriere?
Articolele următoare din mica mea serie despre cum scrii o carte: