De wind in de wilgen – Vântul prin sălcii ilustrată de David Roberts

Ce grozav, dragi pufoși, să intri într-un magazin de jucării sau/și de cărți pentru copii în Olanda. Ahtiat după cărți ilustrate, cum mă știți, nu ratez nicio ocazie – o carte, măcar, să aibă magazinul în vitrină, hop și eu.

Knopf a avut treabă la magazinul de jucării Baboffel – ceva legat de țestoasele care transportă jucării de pe Planeta de Pluș pe Pământ și vițăvercea, din câte am fost (în viteză) informat de către tartorul pufos. Magazinul aflându-se în Haren, undeva la sud de Groningen, am fost pe post de șofer. Knopf s-a dus să discute cu plușul lui de legătură de la Baboffel și m-a lăsat lângă raftul cu cărți. Oferta de carte pentru copii este bogată, după cum vedeți, chiar dacă este un magazin mic.

Am în plan o postare separată despre Baboffel, pe care, de altfel, l-am decretat magazinul meu favorit de cărți și jucării de pe Pământ. Pomenesc de Baboffel acum findcă de aici am cumpărat Vântul prin sălcii, ilustrată de David Roberts, despre care vă scriu astăzi.

Revenind la cărțile pentru copii din Olanda, un lucru este cert: ai de unde alege. Cărți pe toate gusturile, pentru toate buzunarele, pentru toate grupele de vârstă, pentru cititori începători sau avansați – rafturile librăriilor și magazinelor de jucării sunt pline. Și nu orice fel de cărți, ci minunat ilustrate și tipărite. Dacă în România găsești cu greu o carte frumoasă pentru copii, aici, în Olanda, aceasta este norma, de parcă olandezii și-ar răsfăța foarte mult copiii (lăsăm discuția asta pentru o altă zi).

Dacă sunteți curioși, vă spun: numărul editurilor olandeze specializate în cărți pentru copii depășește 10 (zece!). Nu le-am adăugat la număr și pe cele care au colecții de carte pentru copii, pe lângă celelalte.

Această frumoasă ediție din Vântul prin sălcii este tipărită de către Ploegsma, una dintre editurile olandeze specializate în carte pentru copii și tineret de care vă spuneam (Johannes Ploegsma a întemeiat firma în Zwolle, în anul 1905; până în anul 2002 Ploegsma a fost o afacere de familie, iar acum face parte dintr-un mare grup mediatic, numit WPG).

Este cartonată. Grea, numai bună de ținut în brațe. Și, ca orice carte bună de cumpărat și pus în bibliotecă pentru a o citi iar și iar, cu supracopertă.

Bănuiesc că știți deja aventurile Domnilor Cârtiță, Șoarece și Broscoi, așa că nu vă mai povestesc. Spun doar că cel care a făcut ilustrațiile acestei ediții se numește David Roberts. La fel ca și Inga Moore, este englez get-beget.

Ilustrațiile lui David Roberts pentru Vântul prin sălcii au o tentă retro și sunt pline de umor. O mare diferență față de cele idilice și adaptate vremurilor când a fost tipărită cartea pentru prima dată (1908) din ediția ilustrată de Inga Moore.

Iată-l pe Domnul Cârtiță al lui David Roberts (de remarcat: cât este de îmbrobodit și pantofii):

Și tot dumnealui, în clasica scenă de început în care plănuiește să se apuce de făcut curățenie de primăvară dar lasă totul baltă și pleacă pe câmpii – Roberts o folosește drept ilustrație pentru primul capitol:

Domnul Cârtiță hălăduiește și ajunge la Râu, unde se întâlnește cu Domnul Șoarece de Apă (de remarcat: cărarea pe o parte, mustața și bretelele roșii) care îl primește cu lăbuțele deschise.

Recunosc, nu am cumpărat-o de prima dată. Am văzut-o, am răsfoit-o, am chicotit la câteva ilustrații și am pus-o la loc în raft. Mi-am zis că am suficiente ediții ale cărții (în trei limbi) și că ar fi cazul să mă liniștesc. Credeți voi că a ținut motivul? Nici vorbă. Mi-au rămas în memorie pantofii Domnului Cârtiță, cărarea pe o parte a Domnului Șoarece și atmosfera senzațională creată de Roberts.

Așa că, următoarea dată când Knopf a trebuit să meargă la Baboffel, hop și eu.

Nu am mai rezistat, am cumpărat-o. Acum este în raft, alături de celelalte ediții. Nu ezitați să v-o adăugați la colecție dacă sunteți fani Kenneth Grahame. Am văzut-o și în engleză, pe Bookdepository, la un preț destul de rezonabil pentru o ediție cartonată.

Ce să vă mai arăt?

Domnul Broscoi, bineînțeles. Iată-l aici la el acasă (de remarcat: cărare pe mijloc și papion):

și aici lângă iubitul său vagon galben:

Vă spuneam că atunci când am citit Vântul prin sălcii, copil fiind, mi-a venit greu să îmi imaginez broscoiul călărind un cal obișnuit. Acum caut această imagine într-o ediție ilustrată pentru a vedea dacă desenatorul reușește să o facă veridică – Roberts are succes:

Cartea este minunată, pe scurt. De luat, pus în bibliotecă și citit iarna, la gura sobei, cu o ceașcă de ceai de măceșe și biscuiți cu scorțișoară alături. Plăcere garantată, cum spune Knopf.

Nu sunteți convinși încă? Iată și câteva mici detalii, de găsit mai pe fiecare pagină:

Închei cu una dintre cele mai frumoase ilustrații din carte: vagonul galben și cei trei, Domnul Cârtiță, Domnul Șoarece și Domnul Broscoi, la un popas de noapte:

Ce ziceți de ilustrațiile lui David Roberts pentru Vântul prin sălcii?