Am remarcat că românii din Olanda citesc mai mult decât cei din România. M-am întrebat de ce și am găsit două motive. Primul e acela că după o vreme în care auzi și vorbești constant o limbă străină începe să-ți lipsească limba română. Al doilea e faptul că cititul și cartea sunt promovate aici (de zeci de ani) astfel încât s-a format o părere generală, aceea că cititul e necesar pentru o viață (mai) bună. Olandezii mai puțin educați citesc măcar câteva volume pe an, eventual împrumutate de la bibliotecă, cei cu mai multă știință de carte sunt clienți constanți ai librăriilor și au biblioteci acasă. În consecință, ca să-i zicem pe limba celor mai tineri, cititul e cool.
De ce nu se mai citește în România?
Acesta e un subiect despre care plănuiam de multă vreme să scriu.
- De ce se plânge toată lumea că nu se citește în România?
- De ce la o țară atât de mare piața de carte e atât de mică?
- De ce sunt o mulțime de analfabeți?
Dacă lăsăm pentru mai încolo problemele cele mai mari, faptul că statul nu susține cultura și că nu se face nimic pentru combaterea pirateriei, am un (prim) răspuns:
În România nu se mai citește fiindcă cititul nu mai e cool.
Na, am spus-o. Acum să explic. Cei mai tineri n-au cum, dar părinții lor cu siguranță își aduc aminte de vremurile în care trebuia să plătești în plus dacă doreai să cumperi o anumită carte. Stocurile se epuizau rapid și dacă nu știai pe cineva la o librărie nu mai găseai cartea la raft. Mai târziu, după 1990, puneai bani deoparte din salariu și te duceai la librărie de unde te întorceai fericit cu o plasă de cărți. De ce era atât de diferit pe-atunci? Fiindcă pe vremea aceea cititul era cool.
Ce se întâmplă acum? E mai cool să faci orice altceva decât să citești – gaming, Netflix și similar, telefoane mobile, Instagram, Facebook, Youtube, etc. Există o mână de cititori pasionați pe Instagram – a se vedea tag-uri precum #bookstagram, #cartestagram (pentru carte în limba română) sau #boekstagram (pentru olandezi) – și câteva grupuri pe Facebook care promovează cărți (multe pentru parenting și copii mici am eu impresia) și cam atât. Bibliotecile sunt încremenite în timp, iar librăriile par mai degrabă depozite de carte, cu volumele clădite unele peste altele fără nicio noimă. Ca idee, iată cum se prezintă într-un magazin de carte obscur de la „țară”, aici în Olanda, o carte pentru copii proaspăt ieșită de la tipar:
Cum au făcut olandezii cititul cool
Mă uitam că olandezii organizează de aproape 100 de ani Săptămâna Cărții, iar Săptămâna Cărții pentru Copii de 65 de ani încoace. La cea dedicată cărții pentru copii participă întreaga țară, de la copii la bunici, de la grădinițe la licee, și de la bibliotecile și magazinele de carte locale la marile lanțuri de librării.
Spre deosebire de Olanda, în România cartea pentru copii este încă tratată precum copilul cam prostovan al familiei: nu se scrie despre ea în revistele literare și nu există nici măcar un singur premiu dedicat. De ce sunt cărțile pentru copii importante? Deoarece felul în care sunt educați copiii este esențial pentru viitorul unei țări, olandezii au înțeles asta foarte bine.
Dacă erați curioși cum au început olandezii, vă spun: totul a pornit când editurile au constituit o asociație cu scopul de a promova cartea în limba olandeză. Au început în 1930 cu organizarea unei Zile a Cărții și din 1932 au trecut la Săptămâna Cărții. Mai apoi au urmat evenimente precum Săptămâna Cărții pentru Copii, Lecturi de Vară, Zilele Cititului cu Voce Tare, Săptămâna Cărților de Suspans, Luna istoriei, șamd. Există și o mulțime de premii, dintre care menționez doar două: unul acordat de către public celei mai populare cărți olandeze, care astfel devine Cartea Cadou a Anului, și un premiu al Juriului Copiilor pentru cea mai populară carte pentru copii a anului (cu vot online mai nou). Demne de menționat mai sunt și balurile organizate la sfârșitul celor mai importante dintre aceste evenimente, loc unde se întâlnesc toți cei care au un cuvânt de spus în industria de carte din Olanda.
Să facem cititul cool din nou
Părerea mea e că dacă vrem să redresăm situația din România primul lucru e să facem cititul cool din nou. Concret? Ne inspirăm de la olandezi. În primul rând ar fi nevoie de o asociație a editurilor care să facă lobby și să obțină finanțare pentru a realiza această schimbare de mentalitate la nivel național – fără ajutorul statului probabil că e imposibil. Și fiindcă, după cum știm acum cu toții, o schimbare de mentalitate nu se face peste noapte și nici cu două reclame leșinate care sunt difuzate la miezul nopții pe un canal fără audiență, e nevoie de un plan concret, cu obiective clare și o implementare impecabilă. Și după 10 ani (minim!) de promovare continuă, vor începe să se vadă rezultate.
Voi ce părere aveți? Aveți idei care credeți că ar putea să facă cititul COOL din nou pentru români?
Actualizare 15 februarie 2022: VEȘTI BUNE! Coincidență sau nu, iată că avem în sfârșit Ziua Națională a Lecturii! Anul acesta este pe 15 februarie 2022. Aștept cu mare nerăbdare să aud despre o Zi sau o Săptămână a cărții pentru copii 🙂
Da. Sa lăsăm copiii să citească ce le place.
N-o să citească oricum ce nu le place :-).
Bună seara,mă bucur că te-am descoperit,și de intiativa de a face cititul Cool.Sunt bibliotecara,la o biblioteca comunală de peste douăzeci de ani,din păcate nu am cărți noi pentru copii, activități pentru promovarea cititului fac nu pe cat as dori,deoarece cartile vechi nu sunt atractive pentru copii, spațiul trebuie renovat.Primari ,nu aloca bani pentru investiți în biblioteca ,doar pe hârtie.Daca ai putea m-aș bucura foarte mult să îmi donezi câteva cărți pentru copii ,scrise de tine.Transportul să-l achit eu ,la primirea coletului.Multumesc.
Bună, Letiția. Mulțumesc de vizită. Nu e nevoie să achiți nimic, îți trimit câteva cărți. O să am nevoie de nume, adresă completă și telefon mobil pentru curier. Cel mai bine comunicăm pe email de-acum înainte – kj.mecklenfeld@gmail.com.