Domnișoara Miau a ajuns (înapoi) în Olanda
Ce bucurie! Cartea arată grozav, îți vine să o strângi la piept și să dormi cu ea în brațe de frumoasă ce e. Drăguții de la Editura Arthur au făcut treabă foarte bună. Nu-i așa că arată minunat?
Cum mi-a adus poștașul pachetul, l-am și desfăcut și am luat cărțile afară la soare. Pufoșeniile conlocuitoare au venit cu mic cu mare, dar i-am trimis pe toți înăuntru – azi n-am chef de asistență, nici măcar pufoasă.
Îmi place mult și cum drăguții de la Arthur au ales culori diferite pentru colecții. Domnișoara Miau se încadrează la clasici, bineînțeles – am scris aici un pic mai mult despre carte și autoarea ei, Annie M.G. Schmidt – iar culoarea galben aprins i se potrivește de minune.
Carte nu doar pentru copii
Annie M.G. a scris Domnișoara Miau pentru copii, dar eu zic că și adulților le va fi pe plac, în special celor care au animăluțe de companie. E o carte cu pisici vorbitoare, după cum vă spuneam. Dacă vreodată ați suspectat că dumnealor pisicile vorbesc între ele când oamenii nu-s prin preajmă, cartea asta e sigur pentru voi.
Bineînțeles că am pus o fotografie și pe Instagram.
Imediat am primit o mulțime de complimente, dar și întrebări, așa că spun și aici: da, organizez curând un giveaway. Adaug link la imagine de îndată ce se poate participa.
Expoziție Annie M.G. Schmidt
Plănuiam de ceva vreme să merg la Muzeul Tipografiei (Drukkerijmuseum) din Meppel unde este organizată pe timpul verii o expoziție Annie M.G. Schmidt, dar am așteptat să ajungă întâi cartea la mine. Vremea fiind rezonabilă, n-am mai stat pe gânduri, m-am suit în mașină și am plecat.
Am ajuns cu bine, am intrat și am plătit taxa. Interesant e faptul că muzeul e întreținut de voluntari, nu e o instituție de stat.
M-am învârtit printre mașinării vechi de tipărit și am urcat până am ajuns la al doilea nivel. Acolo am găsit-o pe Annie M.G. în fața mașinii de scris, așa cum era de așteptat:
Erau o mulțime de vitrine pline cu primele ediții ale cărților scrise de Annie. Iată fotografia celei cu Minoes. Simpatică, nu?
Și apoi am descoperit câteva vitrine pline numai cu traducerile ei în diferite limbi. Nu e de mirare, Minoes este cea mai faimoasă carte pentru copii scrisă de o olandeză.
Va veni o zi când și a noastră Domnișoara Miau va fi expusă în una dintre aceste vitrine, dar, până atunci, am făcut o fotografie pentru voi:
La urmă mi-am cumpărat două litere de tipografie, K și J, ca amintire, am băut o cafea și am plecat înapoi acasă. Dar nu înainte să mai fac o fotografie cu Annie M.G. și Domnișoara Miau:
Ah, e din nou vremea castraveților. Toată lumea e în vacanță, moleșită de soare. Abia aștept să plec și eu pentru mai multe zile ca să mă pot odihni. Până atunci, înapoi la scris.
Mai e careva pe aici? Haha 🙂
Oh, buna ziua, aici este coltul de fericire? Ma scuzati, am intarziat, pur si simplu nu stiu unde mi-a fost capul tot timpul asta! Abia acum mi l-am gasit, era sub o palarie! De soare! Si cum soare nu prea mai este….
Planuisem un maraton de citit cat mine de mare, o, da, multe planuri.. de scris povesti cu ciocolata si briose, cu soricei anxiosi si furnici care viseaza sa schimbe lumea.. dar planurile mele s-au dus pe apa Sambetei.. si anume, ale acelei Sambete de 35 mai, a lui Erich Kästner. Nu ma asteptam sa fie atat de multa munca la birou, si inca este zapaceala. Dar am aruncat acum in cos pe Domnisoara Miau, si cumva-cumva, tot imi pregatesc o aventura.
Dar dumneata, prietene pufos, ce mai faci?
Tare mult as vrea sa traiesc in acel colt de lume minunat pe care il surpinzi in pozele tale superbe.